Dăianu a explicat că, în prezent, Banca Naţională se confruntă cu o inflaţie persistentă și cu un deficit bugetar mare, ceea ce face ca rata de politică monetară să fie extrem de ridicată, 6,5%.
El a subliniat că acest nivel ridicat al ratei dobânzii este un răspuns la inflaţia crescută și la deficitul bugetar mare, iar măsurile economice adoptate, inclusiv pachetul de măsuri recente, au generat un „vârf” al inflaţiei care va persista pe termen scurt. În acest context, Dăianu consideră că ar fi înțelept ca autoritățile să reevalueze liberalizarea tarifelor la gaz, pentru a preveni o creștere suplimentară a prețurilor care ar putea agrava problemele economice.
„Deficitul bugetar ţine politica monetară ostatică sau prizonieră. Nivelul ratei de politică monetară de la noi, numai în Ungaria mai este 6,5%, este foarte înalt şi mulţi se întreabă de ce este atât de înalt. Păi este foarte înalt pentru că ai un deficit bugetar foarte mare şi ai o inflaţie ieşită din comun.
Şi acum avem şi acest spike (vârf, n.r.) provocat de pachetul de măsuri, care era inevitabil. Nici nu poate să scadă rapid rata de politica monetară. Eu cred că ar avea sens, de pildă, ar fi de considerat să nu se producă o liberalizare a tarifului la gaz natural în aprilie 2026, pentru că Banca Naţională se luptă cu aşteptări inflaţioniste care ar putea să scape de sub control.
La noi e prăpăd cu 6.5%, în zona euro cu 2% e dezastru, numai Rusia cu 16.5% merge perfect.